Dacă ești părintele unui copil sau adolescent și te întrebi dacă e în regulă să-l lași pe TikTok sau Instagram, nu ești singurul. Săptămâna aceasta, subiectul a explodat din nou atât în Germania, cât și în toată Europa — și din două direcții interesante în același timp.
Ce s-a întâmplat miercuri la Berlin?
Miercuri, 24 iunie, o comisie de experți numită de Ministerul Familiei a predat ministrului Karin Prien (CDU) un raport final cu nu mai puțin de 56 de recomandări privind protecția digitală a copiilor și tinerilor. Cele 18 personalități din domeniul dreptului, medicinei, psihologiei, criminologiei, pedagogiei și cercetării educaționale au lucrat timp de nouă luni și au acoperit pe 115 pagini teme precum rețelele sociale, smartphone-urile, jocurile video, inteligența artificială, cyberbullying-ul și violența sexualizată online.
Pe scurt, ce propun experții:
Vârstă minimă de 13 ani pentru utilizarea independentă a rețelelor sociale, interzicerea telefoanelor în școli până la clasa a VII-a inclusiv, principiul „fără ecrane până la 3 ani” pentru copiii mici – și o idee mai neobișnuită: înscrierea în Codul Civil german a dreptului la protecție împotriva „neglijării digitale”.
Un aspect important de reținut: cele 56 de recomandări nu sunt deocamdată legi. Sunt propunerile unei comisii independente. Dacă și când devin reguli concrete, urmează să decidă politicienii în lunile și anii care vin.
Un mesaj important!
Mesajul comisiei e echilibrat și merită reținut: „A-i exclude pe copii din lumea digitală nu înseamnă a-i proteja”, a declarat co-președintele Olaf Köller. Principiul de bază e triplu:
- să-i ferești pe copii de ceva la care nu pot face față încă,
- să-i formezi în același timp,
- să le securizezi participarea.
Cu alte cuvinte, nu e vorba de o interdicție totală, ci de limite clare și de educație digitală reală — atât pentru copii, cât și pentru părinți.
Și acum partea care dă de gândit: ce s-a întâmplat în Australia?
Chiar în aceeași zi, a apărut un studiu care pune sub semnul întrebării eficiența unor astfel de legi. Australia a fost prima țară din lume care a introdus, la sfârșitul anului trecut, o interdicție pentru utilizarea rețelelor sociale de către persoanele sub 16 ani. Un studiu arată acum că această interdicție este ocolită de mai mult de trei sferturi dintre tineri prin conturi false sau date de vârstă incorecte.
Concret: mai mult de 85% dintre cei aproximativ 400 de adolescenți chestionați la trei luni după intrarea în vigoare a interdicției au declarat că sunt în continuare activi pe cel puțin una dintre platformele interzise pentru ei: Instagram, Facebook sau TikTok. „Nu am găsit dovezi suficiente că legea a avut deja efecte semnificative”, se arată în studiu, publicat în renumitul British Medical Journal.
Metodele folosite de tineri sunt destul de ingenioase: între 15 și 19% au declarat că folosesc un profil inventat, iar 3% utilizează un VPN pentru a depăși blocajul regional. Mulți nici nu s-au confruntat cu verificarea vârstei, pentru că atunci când și-au creat contul, cu ani în urmă, și-au trecut o dată de naștere falsă – astfel că platformele îi înregistrează acum ca majori. Alții folosesc buletinele fraților mai mari sau ale părinților pentru scanările de identitate.
Trei sferturi dintre cei chestionați consideră că e „ușor” sau „foarte ușor” să ocolești restricțiile. Iar un sfert dintre tineri a recunoscut că tocmai părinții sau frații mai mari i-au ajutat să-și refacă contul după ce acesta a fost blocat.
De ce contează asta și pentru noi, în Germania?
Aproximativ un milion de tineri din Germania utilizează mediile digitale în mod problematic, iar 300.000 prezintă comportamente adictive. La aceasta se adaugă riscuri reale: cyberbullying, discurs de ură, pornografie și nu numai.
Un studiu recent realizat de YouGov și Hochschule Macromedia arată că Instagram și TikTok au un potențial de dependență deosebit de ridicat. Pe o scală de la 0 la 100, tinerii utilizatori declară că de TikTok se pot desprinde cu greu, acordând 70 de puncte, iar la Instagram 65.
Între timp, și alte țări europene se mișcă: Marea Britanie vrea să interzică din 2027 utilizarea Snapchat, TikTok, YouTube, Instagram, Facebook și X pentru toți cei sub 16 ani. Grecia merge pe o limită de 15 ani, iar Franța, Spania, Danemarca, Cehia și Austria analizează sau pregătesc abordări similare.
Pe scurt: ce urmează?
Germania nu e nici prima, nici cea mai strictă. Dar dezbaterea s-a aprins și, cel mai probabil, vom vedea un proiect de lege până la sfârșitul acestui an. Dacă va funcționa mai bine decât în Australia – e întrebarea la care nimeni nu are încă un răspuns clar.
Între timp, specialiștii spun că regulile singure nu sunt de ajuns. Educația digitală – atât a copiilor, cât și a părinților rămâne la fel de importantă.
Surse:
Pro und Contra: Brauchen wir ein Social-Media-Verbot? — Sonntagsblatt
TikTok und Co.: Kommt ein Social-Media-Verbot für Kinder? — NWZ Online
Social-Media-Gesetz: Australien-Umfrage — Deutsches Schulportal
Social-Media-Verbot für Kinder bis 13 geplant — Tagesspiegel
Social-Media-Verbot für Kinder: Zieht Deutschland jetzt nach? — Werra-Rundschau
56 Handlungsempfehlungen zu Kinder- und Jugendmedienschutz — BKJ
56 Empfehlungen der Expertenkommission zum Kinderschutz im Netz — Medienzeit
Expert*innen-Kommission schlägt Alternativen zum Social-Media-Verbot vor — Netzpolitik.org
Australien: Jugendliche umgehen Social-Media-Verbot — Science ORF
Erste Zahlen zeigen: So umgehen australische Jugendliche das Social-Media-Verbot — Der Bund
„Viele Jugendliche machen sich über die Altersgrenze lustig” — Deutsches Schulportal
Australiens Social-Media-Verbot für Jugendliche zeigt kaum Wirkung — VOL.AT
Australiens Social-Media-Verbot zeigt nur begrenzte Wirkung — News4Teachers
Nu sunt comentarii