Interviu, LEUTE

Adriana Mureşan: RoOmenia devine EuroOmenia. Cred în puterea lui ÎMPREUNĂ!

Are 54 de ani şi de 19 ani este stabilită cu familia ei în Spania. În urmă cu trei ani a deschis drumul tuturor românilor din Europa către România ei – RoOmenia. Cum a reuşit să aducă împreună sute de mii de oameni şi să-i inspire la fapte bune, ne-a spus Adriana Mureşan, fondatoarea Voluntari în Europa.

Două forţe au împins-o la emigrare

Una dintre ele a fost fiica ei, Elena, care la doar 14 ani îşi făcea griji pentru viitorul ei î România. “Elena, care avea 14 ani la vremea respectivă, într-o zi şi-a pus mâinile în şold şi m-a întrebat serios: Mama, eu după ce termin liceul şi fac şi o facultate o să ajung vânzătoare la balcon? Eu unde o să lucrez” Acesta a fost momentul în care am realizat că în România studiile nu însemnau neapărat un viitor mai bun.”, mi-a declarat Adriana, completând că: “a mai fost apoi şi dorinţa mea de a lucra pe tir, pentru că lucram în transport persoane, am încercat să mă angajez şofer de camion acasă şi nu am reuşit din cauza discriminării de gen. Un mare patron de la o companie din Cluj mi-a spus chiar aşa: nu poţi să faci pipi pe roată!”

De ce Spania?

Iniţial, prima opţiune pentru înstrăinare a fost… Germania. Familia, însă, nu a îmbrăţişat ideea şi au ales împreună Spania. “Mi-a plăcut foarte mult Germania, probabil pentru rigurozitatea lor, dar pentru că familia nu mi-a împărtăşit dorinţa, au rămas pe listă Italia şi Spania. Am ales Spania, unde am plecat cu contract de muncă din România şi nicidecum cu traista-n băţ.”, spune Adriana.

Când vorbeşte despre emigrare, e sinceră şi directă: “Începutul nu a fost unul uşor şi asta o ştie orice român care a emigrat. Unii îşi amintesc şi vorbesc despre asta, alţii preferă să uite, dar eu cred că este important să ne amintim şi să spunem cât a fost şi este încă de greu să te integrezi complet.”

Limba – principalul impediment în integrare

Dificultatea despre care vorbeşte nu este legată nici de bani, nici de dorul de casă, ci de… bariera limbii din ţara de adopţie. Limba rămâne cel mai important lucru pentru integrare şi nu doar pentru comunicare, ci şi pentru a înţelege regulile, legile, drepturile şi obligaţiile tale în ţara în care alegi să trăieşti. “Noi avem prin Voluntari în Europa legături cu comunităţile din toată Europa, iar comunitatea română din Germania nu este bine integrată. Eu am rămas foarte surprinsă să văd mereu cât de multă nevoie au românii din Germania de traducători. Inclusiv pentru a merge la medic oamenii cer ajutor altora să-i însoţească pentru a le traduce. Asta înseamnă că nu se integrează. Probabil că fiind şi mai aproape de casă păstrează mai mult legătura, merg mai des acasă şi atunci… integrarea vine mai greu. Eu am învăţat limba spaniolă în circa 6 săptămâni la nivel de bază şi în decursul unui an mult mai bine. Am lucrat doar cu colegi spanioli, am învăţat împreună cu copiii, am citit apoi foarte mult ziarele şi până la urmă am reuşit. Important este să nu te opreşti la punctul în care îi înţelegi şi te faci înţeles, ci să mergi mai departe.”, ne sfătuieşte aceasta.

Cum şi-a creat propria Românie peste hotare: RoOmenia?

De aproape 4 ani (se împlinesc pe 15 mai anul acesta n.r.) Adriana Mureşan şi-a creat propria Românie peste hotare: RoOmenia. “Datorită meseriei mele a pornit totul. Noi, şoferii români din comunitate, avem foarte multe grupuri pe reţelele de socializare şi acolo comunicăm între noi, ne ajutăm, ne susţinem… Ne-a jignit domnul viceprimar de la Vulcan cu o declaraţie la un post de televiziune spunând că el nu găseşte oameni, pentru că toţi îşi iau carnetul şi pleacă pe comunitate, unde ţin de volan şi se uită pe geam pentru 2.000 de euro. Pentru breaslă asta a fost o jignire maximă, pentru că noi ştim că un şofer de tir este şi secretară, şi şofer, şi manipulator de marfă, şi câte şi mai câte. Sub acest impuls s-a creat o dorinţă de a-i da o lecţie prin vot, întrucât se apropiau alegerile europarlamentare. Astfel, noi cei care locuiam deja în diaspora ne-am organizat pentru a-i aduce la vot pe cei care erau doar în tranzit. În scurt timp am fost copleşiţi şi am decis să cerem ajutorul diasporei mari, ieşind din grupurile interne ale şoferilor către toţi românii. Am creat astfel grupul Voluntari – şoferi la vot. Acesta a fost punctul zero al creării comunităţii şi campania a fost un adevărat succes. Atunci ne-am dat seama cât de mulţi suntem şi tot atunci am descoperit puterea lui ÎMPREUNĂ”, îmi spune cu vădită mândrie în glas Adriana.

CUTIA CU MEDICAMENTE – salvatoare de vieţi

După ce au trecut alegerile, deşi grupul îşi atinsese scopul oamenii au rămas încă acolo, s-au creat legături şi uşor-uşor a devenit Voluntari în Europa.

A urmat apoi “CUTIA CU MEDICAMENTE”, o campanie prin care voluntarii trimit medicamente din Europa în ţară, medicamente care fac diferenţa dintre viaţă şi moarte.

“ Cutia cu medicamente continuă, este o acţiune permanentă, ne zbatem foarte mult pentru cumpărarea şi transportul citostaticelor pentru copiii bolnavi de leucemie din România. Mi-aduc aminte că atunci când am primit apelul de ajutor, stocul în România ese undeva la 32 de unităţi, la momentul acela, iar necesarul lunar era de peste 1.000 de unităţi. Noi am reuşit să le cumpărăm, pentru că nu costau decât 6.500 de euro, e jenant că statul român nu avea atâţia bani pentru copiii români bolnavi”, mi-a spus mâhnită şoferiţa.