Ştiaţi că România modernă a avut trei zile naţionale?
Între 1866-1947, Ziua Naţională a României a fost serbată pe 10 mai. Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa Adunării Reprezentative a Principatelor Române Unite.
Pentru a marca evenimentul, Ziua Naţională sărbătorită pe 10 mai 1881 a fost una din cele mai spectaculoase serbări din istoria României.
Între 1948-1989, ziua naţională a României a fost serbată pe 23 august.
Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat, sub numele de ziua insurecţiei armate antifasciste, începutul revoluţiei populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste şi arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.
Din 1990 până în prezent, ziua naţională se serbează pe 1 decembrie.
În anul 1990, după revoluţia anticomunistă din 1989, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziţiei, de a adopta ziua de 22 decembrie drept sărbătoare naţională a României. Parlamentul României a adoptat la 31 iulie 1990 legea nr. 10 din 1990 şi a proclamat ziua de 1 decembrie drept Sărbătoare Naţională.
Data de 1 decembrie nu marchează crearea României mari decât parţial, întrucât Transilvania s-a unit cu România pe 1 decembrie 1918. Celelalte provincii istorice s-au unit la date diferite, înainte de 1 decembrie. Unirea României cu Basarabia a avut loc pe 9 aprilie 1918, în timp ce unirea României cu Bucovina a avut loc pe 15 noiembrie 1918.
1 decembrie este o zi de recorduri
Companii, primării şi oameni simpli au profitat de sarbătoarea naţională a României pentru a intra în Cartea Recordurilor. Printre recordurile doborâte: cel mai mare steag din lume, cel mai mare cârnat.
România a avut nu mai puţin de şase imnuri de stat!
Primul dintre ele a fost scris în urma unui concurs organizat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în anul 1862.
În 1948, imnul României a devenit „Zdrobite cătuşe”, iar din 1953 s-a trecut la „Te slăvim Românie!”
În 1975, Ceauşescu a schimbat imnul cu „Pe-al nostru steag e scris Unire”, pe muzica lui Ciprian Porumbescu. (Acesta este azi imnul Albaniei)
În doar doi ani, Ceauşescu schimbă imnul din nou. Din 1977, acesta devine „Trei culori”.
După Revoluţia din 1989, România a adoptat ca imn „Deşteaptă-te române”.
Alba Iulia, oraşul în care s-a semnat documentul prin care Transilvania s-a unit cu România este privit, de un secol, drept capitala simbolică a României.
Adunarea din 1 decembrie 1918 a fost organizată în doar 10 zile. Şi asta fără telefoane mobile, internet, reţele de socializare etc. Succesiunea de mari decizii politice într-un timp aşa scurt a fost un succes total, fiind un record organizatoric.
Cei 1228 de delegaţi oficiali aleşi ai naţiunii române la Alba Iulia reprezentau întreaga Transilvanie, atât geografic, cât şi social, profesional, religios şi politic, iar fiecare delegat oficial prezent în actuala Sală a Unirii avea câte o împuternicire care se numea „credenţional“.
Momentul central al zilei de 1 Decembrie 1918 l-a reprezentat citirea Rezoluţiei Unirii în plenul Adunării, de către Vasile Goldiş, la ora 12: 00. Ulterior, actul fundamental a fost adoptat în unanimitate de către cei prezenţi. Manuscrisul original se păstrează la Muzeul Naţional al Unirii.
La Marea Adunare au participat doar trei oratori şi o audienţă de peste 100.000 de români. Episcopii Miron Cristea şi Iuliu Hossu, precum şi avocatul Aurel Vlad au vorbit doar afară, în faţa celor peste 100.000 de participanţi. Ceilalţi opt oratori ai Adunării au luat cuvântul în actuala Sală a Unirii;
Un tânăr de 32 de ani, abia întors de pe frontul italian al Primului Război Mondial, ne-a lăsat singurele imagini ale zilei de 1 decembrie 1918 la Alba Iulia.
Chiar dacă pare greu de crezut în zilele noastre, Samoilă Mârza a fost singurul dintre cei peste 100.000 de români veniţi la Alba Iulia care a avut un aparat de fotografiat, cu care a imortalizat Unirea. Fotograful a executat din mijlocul mulţimii cinci clişee: trei scene de masă şi două scene de la tribuna oficială. Fotografiile sale au fost prezentate de delegaţia română, în cadrul Conferinţei de Pace de la Versailles, ca un argument în plus pentru recunoaşterea Unirii de către marile puteri. Fotografii de care ne putem bucura şi cu care ne putem mândri şi astăzi.
La mulţi ani români!
La mulţi ani România!
Nu sunt comentarii