Timişoara este Capitală Europeană a Culturii în 2023, fapt care atrage nu numai turişti din întreaga lume, ci şi numeroşi studenţi din Germania.
Ce proiecte/evenimente de interes pentru studenţii străini oferă Facultatea de Matematică la Universitatea de Vest din Timişoara în acest an, aflăm de la Răzvan Iovescu, student şi tehnician, la echipamente de calcul şi retele din cadrul Departamentului de Informatică.
R: De curând, Timişoara a fost numită de către Cristian von Albrichsfeld, director general al Continental România, într-un articol al ziarului Automobil Produktion ca fiind Silicon Valley românesc. Care este aportul pe care îl aduce UVT la această dezvoltare?
Răzvan Iovescu: În Timişoara sunt obişnuite parteneriatele dintre firme şi universităţi, precum Nokia, Bosch, ZF, Continental, Athos, BCR, BRD. Acestea se află într-o strânsă colaborare cu universităţile şi oferă studenţilor oportunităţi de angajare şi internship-uri, prin care, de cele mai multe ori, îşi continuă colaborarea şi la terminarea studiilor. Fiind un oraş mai aproape de vestul Europei fizic, este alegerea cea mai comună a studenţilor străini şi totodată un hub de dezvoltare şi investiţii.

R: Ce evenimente sau proiecte aţi iniţiat anul acesta, în contextul în care oraşul e Capitală Europeană a Culturii?
Răzvan Iovescu: Universitatea de Vest din Timişoara are parteneriate cu peste 100 de universităţi la nivel mondial. UVT organizează anul acesta mai multe evenimente care fac parte din programul cultural „La UVT, Cultura este Capitală!”, inclus în Programul Cultural „Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”, precum evenimentul „A scrie, a traduce” cu Mircea Cărtărescu şi Bruno Mazzoni; Jean-Pierre Sauvage, reputatul chimist francez, laureat al premiului Nobel în 2016, conferenţiază la UVT în cadrul unui eveniment special dedicat ştiinţei; o întâlnire cu cercetătorul Jean-Marie Lehn, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1987 şi membru de onoare al Academiei Române; Orhan Pamuk, cel mai renumit scriitor turc contemporan, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, conferenţiază, de asemenea, la UVT.
Unul dintre evenimentele cele mai aşteptate ale agendei TM2023, „Smart Diaspora 2023 – diaspora în învăţământ superior, ştiinţă, inovare şi antreprenoriat”, s-a desfăşurat la Timişoara. Principalul obiectiv al conferinţei a fost să creeze mediul propice schimburilor de experienţă ce facilitează transferul de competenţe între cercetătorii români şi cei din diasporă.
R: Este Timişoara pe cale de a deveni un eldorado pentru studenţii străini? Care sunt aspectele care îi atrag pe studenţii Erasmus?
Răzvan Iovescu: Este al patrulea oraş ca mărime din România şi Timişoara găzduieşte în jur de 300.000 de oameni, având astfel farmecul unui oraş mic şi oportunităţile unui oraş mare. Situat în partea de vest a ţării, Timişoara este capitala judeţului Timiş, care se învecinează cu Serbia şi Ungaria, oferind o combinaţie multiculturală a vieţii de zi cu zi, fiind mai aproape de alte capitale europene decât Bucureştiul. Oraşul are o viaţă de noapte vibrantă, cu concerte, cluburi, dans, cinematografe, teatru (român, german şi maghiar) şi Operă. Veţi găsi diverse muzee şi galerii de artă şi, de asemenea, parcuri publice disponibile pentru activităţi sportive, plimbări şi relaxare. Aşadr, multiple puncte de atracţie pentru tineri.
R: Cadidaţii din România, care doresc să se înscrie la concursul de admitere şi optează pentru programul de studii Informatică cu predare în limba engleză trebuie să îşi atesteze competenţele lingvistice. Ce fel de competenţe lingvistice trebuie să ateste studenţii din Germania, care se înscriu la admitere la program de studii de licenţă sau master?
Răzvan Iovescu: Studenţii trebuie să ateste un certificat, precum Cambridge, TOEFL, IELTS (cel puţin B1/B2) sau altele. Alternativ, vor fi supuşi unui test de competenţe, în urma căruia vor fi desemnaţi competenţi sau nu.
R: Este necesar ca studenţii străini să înveţe limba română pentru un studiu în România? Ce experienţe aveţi?
Răzvan Iovescu: Nu este necesar pentru studenţii străini să înveţe limba română. Predarea la secţiunea de Informatică în limba engleză se face exclusiv în engleză, deci atât profesorii, cât şi ceilalţi studenţi au capacitatea de a comunica fără probleme.
R: Mulţi absolvenţi români optează pentru o carieră în străinătate. Credeţi că această tendinţă se va accentua şi în domeniul informaticii?
Răzvan Iovescu: În domeniul informaticii, multe oferte de carieră deja lucrează împreună cu clienţi străini, iar salariul mediu este deja mult peste altele. Nu cred că această tendinţă se va accentua în acelaşi mod ca celelalte.
R: Ce mesaj aveţi pentru potenţialii candidaţi din ţară şi străinătate?
Răzvan Iovescu: Locaţia centrală a Timişoarei în Europa oferă o conexiune excelentă la alte destinaţii europene, permiţându-vă să exploraţi şi să descoperiţi noi culturi. Oraşul este ideal pentru studenţii din toate categoriile sociale, indiferent dacă sunteţi interesat de sport, artă sau pur şi simplu să vă bucuraţi de bucătăria locală. Nu veţi rămâne niciodată fără lucruri interesante de făcut.
Mirajul străinătăţii nu l-a convins pe Andrei Iovescu
Chiar dacă o carieră peste hotare pare a fi o opţiune promiţătoare, nu este la fel pentru toţi absolvenţii. Prentru o carieră în România, s-a decis şi absolventul UVT al Departamentului de Informatică în limba engleză, Andrei Iovescu. Iată de ce!

R: De curând aţi absolvit Facultatea de Matematică şi Informatică a Universtăţii de Vest Timişoara cu predare în limba engleză. Ne puteţi spune, câţi dintre colegii dumneavoastră au optat pentru o carieră în străinătate?
Andrei Iovescu: Fiind vorba despre o facultate ce te pregăteşte pentru o carieră în domeniul IT, domeniu care de altfel este unul dintre cele mai dezvoltate din ultimii ani în România, am avut plăcerea să vad că majoritatea colegilor mei au rămas, cel puţin pentru moment, în ţară.
R: Credeţi că acest trend va lua amploare în următorii ani?
Andrei Iovescu: Deşi nu oferă un răspuns concret la întrebarea adresată, cred că cel mai bun răspuns este ‘depinde’. Pentru o ţară care încă se bate cu urmările comunismului, după toţi aceşti ani, cred că ne aflăm într-o perioadă prosperă, dar unde este o linie foarte subţire între un viitor chiar şi mai prosper sau stagnare. Pentru moment, cel puţin în rândul celor care ajung să termine studii superioare, nu cred că emigrarea este un trend ce ia amploare.
R: Formularea „E mai greu, dar se poate şi în România.” este tot mai des întâlnită în discursul actual. Ce părere aveţi referitor la o carieră în domeniul IT în România şi care sunt motivele pentru care aţi ales să rămâneţi în ţară?
Citeşte articolul integral în Revista LEUTE, ediţia nr. 11! O găseşti AICI!

un articol de prof. Diana Maria Kraus
Nu sunt comentarii