Nicio picătură de băut – un viitor ameninţător de probabil

REGRETUL este doar pentru cei care nu au nimic de apărat, pentru aceia care nu au APĂ.

„Ţesut pe fundalul macabru al unui viitor ameninţător de probabil, romanul foarte bine scris al lui McGinnis prezintă drumul spre maturitate al eroinei, presărat cu lecţii dure de viaţă, dar şi cu reuşite. Povestea lui Lynn ar fi putut să fie scrisă de Laura Ingalls Wilder dacă ar fi călătorit la frontierele imaginate de Cormac McCarthy.” – Ilsa J. Bick, autoarea seriei ASHES şi a romanului The Sin-Eater”s Confession.

Pe scurt…

Un roman incredibil de realist, care ilustrează o distopie. Cum ar fi lumea fără apă de băut sau cu apă limitată? Aproape imposibilă. Dar nu este improbabil acest lucru, oricât de înspăimântător ar părea. Cartea scrisă de Mindy are în prim plan povestea lui Lynn., o tânără adolescentă crescută în spiritul autoconservării şi al spiritului de supravieţuire. Acţiunea este plasată în alt timp, când oamenii nu aveau voie să facă mai mult de un singur copil, altfel erau daţi afară pur şi simplu din oraşe, pentru că apa este extrem de puţină şi de valoroasă. Practic, apa era sursă de viaţă, dar şi de moarte. Lynn însă a trăit mereu cu mama ei într-o casă destul de retrasă care avea un heleşteu. Heleşteu pe care Lynn şi mama ei îl apărau cu puştile, stând cu rândul de pază pe acoperişul casei. Absolut oricine s-ar fi apropiat de sursa lor de viaţă ar fi trebuit împuşcat, aşa cum o învăţase mama ei. „Vrei să mori? Nu. Atunci omoară!”, a fost cu siguranţă cea mai dură lecţie pe care Lynn o primise.

Până într-o zi în care, încercând să o apere de coioţii care dădeau târcoale, tocmai Lynn o împuşcă pe mama ei şi aceasta sfârşeşte tragic. Acesta cred eu că este unul dintre momentele decisive ale firului narativ al cărţii. Lynn ştia un singur lucru: oricine în afară de mama îi este duşman. Dar lucrurile nu stau deloc aşa. Lynn se apropie uşor de Stebbs, un vecin cu care se evitau de ani de zile, apoi apare Lucy, fetiţa de doar câtiva anişori subnutrită pe care Lucy o ia de lângă mama ei bolnavă, şi Eli. Eli, care o învaţă pe Lynn că poţi fi puternic chiar şi atunci când ai conştiinţă şi pari slab. Acţiunea se petrece într-un ritm alert, dar cu suficient răgaz cât să pricepi esenţa.

Cartea este scrisă maiestuos, din punctul meu de vedere. Personajele sunt conturate cu grijă şi atenţie la detalii, povestea are fir narativ bine construit, iar acţiunea cât se poate de captivantă.

Am învăţat din această carte că:

• Nu întotdeauna părintele are dreptate
• Realitatea nu este neapărat aşa cum o văd eu
• Frica este cel mai mare duşman al omului
• Oglinda în care privesc două persoane poate distorsiona imaginea pentru fiecare în mod diferit.

„Scris cu multă iscusinţă, romanul „Nicio picătură de băut” al lui Mindy McGinnis redă perspectiva înfricoşătoare a unui viitor în care omenirea este lipsită de apă potabilă, ceea ce m-a făcut să mă simt ridicol de recunoscătoare pentru robinetul meu funcţional. Această poveste postapocaliptică despre supravieţuire reprezintă totuşi mai mult de atât. Am adorat romanul” – Jodi Meadows, autoarea trilogiei ÎNCARNATE.

Cartea „Nicio picătură de băut” scrisă de Mindy McGinnis are 270 de pagini, a fost tradusă din limba engleză de Ionel Ghiragosian şi a apărut la editura Corint în 2019. Este cartea de debut a autoarei Mindy McGINNIS, bibliotecară care trăieşte în Ohio. Este absolventă magna cum laude a Otterbein University, fiind licenţiată în literatură engleză şi în religie. Mindy are un heleşteu în curtea din spatele casei, însă nu a împuşcat niciodată pe nimeni.