Privighetoarea. Dragoste, alegeri şi sacrificiu pe timp de război

Am terminat cartea cu un nod în gât şi cu inima strânsă, la fel ca mai toate cărţile pe această temă – al doilea Război Mondial. O carte răvăşitoare, despre decizii cumplit de dificile, despre alegeri greu de închipuit…

Acum, în lumina ultimelor evenimente din Europa şi din lume îmi este cu atât mai greu să scriu recenzia.

În Franţa anului 1939 se vorbea despre război la nivel ipotetic doar. În orăşelul Carriveau în care trăiau Vianne, Antoine şi fiica lor Sophie părea că nimic rău nu poate ajunge. Până când Antoine este chemat pe front… Totuşi, Vianne crede că Franţa nu va fi atacată. Dar ce credeţi? Nu doar că e atacată, dar este pur şi simplu îngenuncheată. În casa lor vor fi încartuiţi doi căpitani germani, iar Vianne va trebui să ia nişte decizii imposibile, în faţa crudei realităţi şi a dramelor care se succed.

În acelaşi timp, sora ei mai mică Isabelle, în vârstă de doar 18 ani, cu îndrăzneala tinereţii şi atitudinea ei rebelă, îndrăzneşte să creadă încă într-o victorie a Franţei. Se îndrăgosteşte de partizanul Gaetan, dar după ce acesta o dezamăgeşte intră, riscându-şi viaţa, în Rezistenţă.

Ce, şi mai ales pe cine, va găsi acolo, cum îi schimbă războiul fiecare clipă a vieţii, ce va reuşi să facă Isabelle Rossignol – Privighetoarea… aflaţi din carte!

Autoarea Kristin Hannah reuşeşte să ne arate cât de urât este războiul nu doar pe front, ci şi dincolo de el. Cât de multă suferinţă aduce fiecare decizie grea pe care eşti pus să o iei în circumstanţe inumane. Ce urme adânci în suflet şi în minte lasă odiosul război.

În contextul actual, eu nu mă gândesc nici la lideri, nici la SUA, nici la Rusia, mă gândesc însă la toţi tinerii înrolaţi pe fronturi, la temerile lor, la familiile lor, la oamenii care sunt nevoiţi să-şi părăsească locurile pentru a-şi salva vieţile. Mă gândesc la copiii care vor adormi flămânzi şi la mamele şi soţiile care-şi vor plânge fiii şi soţii până nu vor mai avea lacrimi… Pentru că dincolo de resurse şi teritorii, asta este adevărata faţă urâtă a războiului. Fă, Doamne, PACE!