Interviu cu ambasadorul României în Germania, doamna Adriana Stănescu – partea a doua

R: În cariera dumneavoastră, a existat o persoană care v-a inspirat în mod special? Un mentor sau o figură emblematică?

ES Adriana Stănescu, Ambasador al României în Germania: Cariera diplomatică presupune dedicaţie şi o conduită bazată pe perseverenţa de a atinge standarde înalte de profesionalism. Întotdeauna am încercat să mă ghidez după modul în care am deprins rutinele activităţii diplomatice de la diplomaţi străluciţi cu care am avut ocazia să lucrez îndeaproape şi dintre aceştia aş dori să-i menţionez pe excepţionalul ambasador Mihnea Constantinescu, pe regretata ambasadoare Paşa Bădescu, un diplomat de şcoală veche de la care am deprins forţa detaliilor, pe ambasadorul Traian Chebeleu, care mi-a acordat încredere şi m-a însărcinat cu dosare complexe într-o perioadă încă de început a formării mele, pe ambasadorul Lazăr Comănescu, fost ministru de externe, a cărui adjunctă am fost pe durata misiunii mele anterioare la Berlin (2011-2015), dar şi pe ambasadorul Emil Hurezeanu, în prezent ministru al afacerilor externe. Sunt doar câteva exemple, lista este mult mai extinsă bineînţeles, formarea diplomatică fiind un proces de lungă durată şi sunt recunoscătoare tuturor colegelor şi colegilor mei pentru faptul că am avut şansa să mă formez şi să învăţ de la personalităţi importante ale diplomaţiei române.

R: Ce planuri de viitor aveţi după încheierea acestui mandat? Unde vă pot urmări cei care v-au apreciat activitatea şi doresc să rămână conectaţi la proiectele dumneavoastră?

ES Adriana Stănescu, Ambasador al României în Germania: Parcursul nostru profesional, al diplomaţilor, alternează între perioade când lucrăm în ţară, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, şi altele când activăm în cadrul misiunilor noastre diplomatice din străinătate. În oricare dintre aceste două ipostaze mă voi afla, vreau să îi asigur pe cititorii dumneavoastră membri ai diasporei române din Germania de întreaga şi sincera mea apreciere, precum şi de faptul că la rândul meu îmi va face plăcere şi în mod sigur voi menţine legătura cu cei pe care i-am cunoscut şi de care într-un fel sau altul m-am apropiat, fie pentru a le evidenţia reuşitele, fie pentru a-i ajuta să se integreze mai bine, să devină membri activi şi să-şi aducă contribuţia la dezvoltarea societăţii-gazdă din care au ales să facă parte.

R: Institutul Cultural Român joacă un rol important în promovarea culturii româneşti în Germania. Ce iniţiative credeţi că au avut cel mai mare impact?

ES Adriana Stănescu, Ambasador al României în Germania: Majoritatea acţiunilor promovate de Ambasada noastră în spaţiul german au ca partener activ şi implicat Institutul Cultural Român la Berlin, instituţie care se bucură deja de o binemeritată vizibilitate şi care creşte constant amprenta prezenţelor culturale româneşti în spaţiul german.

Institutul Cultural joacă un rol esenţial în promovarea culturii româneşti şi în conturarea percepţiei asupra României şi a valorilor sale culturale. Prin organizarea de evenimente care includ expoziţii, concerte, proiecţii de film şi conferinţe, prin participarea şi susţinerea prezenţelor româneşti în cadrul unor festivaluri şi manifestări culturale locale de prestigiu, ICR Berlin reuşeşte să creeze o punte culturală între cele două ţări. Aceste iniţiative ajută la înţelegerea şi aprecierea mai profundă a României, contribuind la o imagine mai complexă şi mai nuanţată asupra valorilor noastre culturale.

Dintre proiectele culturale reprezentative pe care le-am gestionat în parteneriat cu ICR Berlin, aş menţiona promovarea Festivalului Internaţional „George Enescu”. În 2022, am organizat o conferinţă de presă dedicată festivalului, în care au fost oferite detalii despre ediţia din 2023 şi despre noul director artistic, Cristian Măcelaru, de altfel, la rândul său, un nume deja bine-cunoscut mediilor germane din postura de dirijor principal al renumitei orchestre simfonice WDR din Köln. În 2025, cu prilejul comemorării a 70 de ani de la dispariţia compozitorului, directorul artistic a susţinut o prezentare a festivalului, urmată de un concert ce a inclus lucrări semnate de George Enescu şi Dan Dediu.

Susţinerea participării României la festivaluri internaţionale importante, cum ar fi Berlinala – Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, este o componentă esenţială a activităţii ICR Berlin, filmele premiate ale regizorilor români, precum Radu Jude, fiind probe importante pentru talentul cinematografic românesc.

Un alt proiect pe care l-am susţinut recent împreună cu ICR Berlin, conceput şi realizat de Societatea Germano-Română din Berlin, evenimentul „Dincolo de Zid. Rezistenţă. Rezonanţă”, desfăşurat în 2024 şi dedicat marcării a 35 de ani de la Revoluţia din 1989, s-a remarcat printr-o expoziţie impresionantă de fotografie a artistului Cornel Brad, care a captat esenţa curajului şi speranţei din acele vremuri. Acest proiect a fost completat de dezbateri, proiecţii audiovizuale şi momente muzicale, implicând personalităţi emblematice din istoria României şi din mediul academic german. Acest tip de proiecte ajută la crearea unei percepţii moderne şi complexe asupra României, ca o naţiune care contribuie activ la dialogul cultural internaţional.

R: Cum pot românii din Germania să se implice mai activ în consolidarea relaţiilor dintre cele două ţări?

ES Adriana Stănescu, Ambasador al României în Germania: Cred cu tărie că o existenţă armonioasă şi demnă a comunităţii româneşti din Germania este un ingredient esenţial pentru ca românii de aici să poată contribui pe deplin la consolidarea relaţiilor dintre ţările şi societăţile noastre, aşa cum şi comunitatea germanilor din România a făcut-o şi o face în mod tradiţional. Românii din Germania reprezintă nu numai o comunitate numeroasă, ci şi o comunitate respectată şi apreciată pentru modelul de integrare în societatea germană, în armonie cu păstrarea şi afirmarea identităţii sale etno-culturale.

Legăturile interumane dintre cetăţenii din ţările noastre s-au intensificat considerabil în ultimii ani. Este bine-ştiut faptul că prezenţa unui număr tot mai mare de români în Germania, îi face să fie percepuţi tot mai clar drept reprezentanţi, ambasadori neoficiali ai României. În acest sens, i-aş îndemna pe românii stabiliţi aici să se implice cu responsabilitate şi demnitate în prezentarea a ceea ce are România mai bun şi mai frumos, în consolidarea punţilor de dialog şi cooperare româno-germane, în încurajarea proiectelor care ne aduc alături, români şi germani. Fie că avem sarcini oficiale de reprezentare a ţării, cum este cazul meu, fie că reprezentăm diaspora, nu ne poate fi indiferent modul în care este percepută România, ţara, locul din care venim, dacă nu din altruism atunci pentru că percepţia asupra originilor noastre influenţează modul în care suntem percepuţi fiecare dintre noi. Iar România, nu vă spun ceva surprinzător, a crescut şi se dezvoltă frumos, oferind tot mai multe oportunităţi pentru o viaţă împlinită pentru cetăţenii săi. Știm cu toţii că sunt germani şi chiar şi români plecaţi de mult timp din ţară care încă privesc România prin prisma unor prejudecăţi deja clar depăşite. Pe de altă parte, observ de multe ori cum germani care călătoresc prima dată în România, în interese de afaceri sau pentru turism, se întorc din ţara noastră entuziasmaţi şi doritori să revină şi să înnoade relaţii pe termen lung. Îi încurajez de aceea pe toţi, şi îi rog şi pe cititorii dumneavoastră să facă acest lucru în rândul colegilor şi prietenilor germani, să meargă în România, mai ales că împrejurările integrării europene şi în spaţiul Schengen ne-au scurtat cumva şi fizic distanţele faţă de Germania, să ia contactul cu realităţile din ţara noastră şi să spună mai departe poveştile româneşti de succes.

Un proiect pe care l-am găzduit recent la Ambasadă, în marja participării României cu Pavilion Naţional la Târgul de Turism ITB Berlin 2025, proiectul RoBoost, vizează dezvoltarea unei platforme de promovare a României turistice cu ajutorul membrilor diasporei române, aceştia fiind invitaţi să devină „ambasadori turistici” în comunităţile în care trăiesc.

Cred în această abordare, pe care mulţi români o realizează în mod natural, cred însă şi că rolul acesta de „ambasadori turistici” poate fi multiplicat şi aduce satisfacţii personale pentru toţi cei înţeleg beneficiile pe care le generează creşterea prestigiului ţării din care venim.

În istoria noastră sunt multe nume cunoscute care au pus România pe harta lumii prin realizările lor, contribuind la marele patrimoniu cultural şi ştiinţific al umanităţii. Aş evoca vorbele marelui om politic Ion I. C. Brătianu adresându-se Parlamentului acum 100 de ani: „sunteţi reprezentanţii unui popor care este mândru şi poate fi mândru de trecutul său, şi care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeţi rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume; fiţi cât de modeşti pentru persoana dumneavoastră, nu fiţi modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi”.

R: Ce mesaj aţi dori să transmiteţi românilor din diaspora, mai ales celor care se gândesc să revină acasă?

ES Adriana Stănescu, Ambasador al României în Germania: Cetăţenii români care locuiesc în străinătate acumulează experienţe profesionale şi personale valoroase, care pot fi exploatate în favoarea dezvoltării României şi a societăţilor din care provin. I-aş încuraja să nu abandoneze niciodată gândul de a se reîntoarce acasă, în România. Să încerce să evolueze în carierele pe care şi le-au ales în ţările în care s-au stabilit, să fie cei mai buni, să înveţe, să deprindă ce este mai bun în permanenţă, dar menţinând legăturile cu ţara şi cu evoluţiile de acasă. Experienţele lor acumulate de-a lungul perioadelor trăite în străinătate reprezintă o resursă extraordinară, sunt extrem de utile şi pot fi valorificate acasă pentru binele general al societăţii noastre, pentru construirea unui viitor mai bun, aşa cum ni-l dorim cu toţii pentru România.

În acelaşi timp, întoarcerea poate fi şi nu numai prin revenirea permanentă acasă, ci prin dezvoltarea de proiecte care să implice şi să îmbine ce este mai bun în ambele lumi – România şi Germania. Iar acest lucru este posibil, mai ales în condiţiile spaţiului european comun, care scurtează distanţele de orice fel (fizice, instituţionale, de mentalităţi etc.) şi fac posibil traiul temporar sau mai îndelungat în diferite locuri. Vedem acest model reflectat în multiple iniţiative ale unor români care au ales să dezvolte în ţară abilităţi dobândite pe alte meleaguri sau, în oglindă, aş menţiona proiectul filialei de la Hamburg a Universităţii de Medicină, Farmacie, Știinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş, care pregăteşte în Germania cadre medicale la cele mai înalte standarde ale şcolii medicale româneşti şi care în acest an va sărbători absolvirea studiilor de către prima generaţie de studenţi.

interviu de Diana Mîndrilă

Citeşte prima parte a interviului AICI!