Sărbătorile Pascale reprezintă cea mai importantă sărbătoare creştină şi datează de peste 3250 de ani. Se presupune că iniţial Paştele – sau Paştile – a început să fie serbat prin anul 1250 î.H şi era menit să amintească de momentul în care evreii au ieşit din Egipt, conduşi de Moise, care primea cuvântare direct de la Dumnezeu.
Dacă atunci trebuiau jertfiţi miei care aveau să protejeze creştinii de ultima plagă trimisă să pedepsească încăpăţânarea şi nechibzuinţa egiptenilor, mai târziu, în Noul Testament, Cel care se jertfea pentru salvarea omenirii, era Însuşi Iisus Hristos. De atunci, continuăm să sărbătorim Sfintele Sărbători de Paşte, amintindu-ne că Hristos ne-a iubit atât de mult încât a venit pe pământ, ne-a învăţat cum să trăim, ne-a lăsat cele mai înţelepte sfaturi şi învăţături, ca apoi să Îşi dea viaţa pentru salvarea noastră.
El a murit şi a înviat a treia zi, mărturisind despre puterea şi iubirea infinită a lui Dumnezeu, devenind fundamentul doctrinar pentru credinţa creştină. De-a lungul timpurilor, oamenii au adăugat diferite elemente acestei sărbători, în funcţie de zonă, cultură, religie, formând tradiţii şi obiceiuri specifice.
Biserica Ortodoxă
În România, Biserica Ortodoxă se pregăteşte pentru această Sfântă Sărbătoare cu o perioadă de 40 de zile petrecute în post şi rugăciune. În joia de dinaintea Duminicii Paştelui, numită Joia Mare, creştinii îşi opresc activităţile de pe câmpuri pentru a oferi mai multă atenţie casei, curţii şi bucatelor. Paştele este motiv pentru “curăţenia de primăvară” mai ales că acesta se sărbătoreşte într-o perioadă când temperaturile de afară se îmblânzesc, iar natura amorţită de frigurile iernii se trezeşte la viaţă.
Gospodinele pregătesc în această zi pasca din brânză, cu aluat împletit şi ornată migălos, frământă cozonacii şi vopsesc ouă, pe care le vor aranja într-un coş şi le vor duce la biserică în Noaptea Învierii, pentru sfinţire, urmâns să le servească la micul dejun în dimineaţa Duminicii Paştelui.
În Noaptea Învierii, creştinii merg la biserică, de unde vor lua Lumina Sfântă. Slujba ţinută la biserică este deosebită de cea din alte zile. Preotul, cu Biblia şi crucea în mână înconjoară biserica de trei ori, urmat de credincioşii care participă la slujbă. De câte ori preotul spune “Hristos a înviat!”, credincioşii trebuie să răspundă “Adevărat c-a-nviat!”.
În dimineaţa zilei de Paşte, mămicile pregătesc un vas cu apă în care pun ouă roşii şi câteva monede şi îşi invită copilaşii să se spele cu ea pe faţă, să ducă ouăle la obrăjori şi apoi să adune bănuţii din apă. Se spune că apa şi ouăle roşii aduc sănătate, iar bănuţii noroc şi prosperitate.
După masa de Paşte, copilaşii merg prin vecini cu un coşuleţ, de la care aceştia primesc ouă colorate, dulciuri şi bănuţi.
Biserica Catolică
În Germania, majoritatea creştinilor sunt catolici şi evanghelişti, prin urmare, aici Sfintele Sărbători de Paşte se sărbătoresc diferit. Ca şi Biserica Ortodoxă, Biserica Catolică are o perioadă de 40 de zile de post şi rugăciune înaintea Paştelui.
Gospodinele din Germania pregătesc pentru masa festivă de Paşte preparate din peşte, miel şi ouă colorate cât mai divers. Germanii profită din plin de vremea plăcută de afară, adesea petrecând aceste zile în aer liber. Adulţii ascund ouă colorate sau din ciocolată în curţi sau în porţiuni de parc şi provoacă copilaşii să le caute. Jocul se numeşte „Vânătoarea de ouă” şi distracţia este nelipsită. Germanii mai împodobesc copacii din curţile caselor unde locuiesc cu ouă decorative, cumpărate sau confecţionate. În unele regiuni, oamenii aruncă ouăle roşii şi sfinţite peste acoperişurile casei, pentru a le fi casa protejată de trăsnete.
O altă tradiţie prezentă în Germania este Iepuraşul de Paşte. Acesta aduce cadouri copiilor. Majoritatea activităţilor ce au legătură cu Paştele includ şi prezenţa acestui iepuraş. De curând, acest obicei a fost împrumutat şi în unele zone din România.
Conform unor statistici, faţă de Biserica Ortodoxă, prezenţa creştinilor catolici germani în timpul slujbei de Paşte este semnificativ mai mică, aceştia punând mai mult preţ pe momentele petrecute în familie. În Germania, în perioada Paştelui, salutul cel mai popular este “Frohe Ostern!” care s-ar traduce “Paşte Fericit!”.
Esenţa Paştelui
Fie că locuim în România sau în Germania, dacă ne considerăm creştini, atunci este primordial să nu uităm că printre bucate alese, iepuraşi şi voie bună, noi defapt sărbătorim Jertfa lui Hristos, moartea şi Învierea şi dragostea Lui Dumnezeu pentru noi.
un articol de
Diana Mîndrilă
Nu sunt comentarii